Indicele fricii — VIX — se apropie de 35 de puncte, iar panica este instalată pe piețe. Retailul vinde pe pierdere, portofoliile scad în fiecare zi și instinctul îți strigă să ieși cât mai rapid. Exact asta contează pe cei slabi — și exact asta îmbogățește pe cei care știu cum funcționează jocul.

Bogdan Basarman, trader și investitor de 12 ani pe bursa americană, explică de ce momentele de panică sunt, istoric, unele dintre cele mai bune momente de cumpărat — și mai ales cum să alegi companiile corecte, nu orice acțiune care a scăzut. Există capcane. Există oportunități reale. Diferența dintre ele o fac 10 criterii clare, pe care le detaliăm mai jos.

Cuprins

• Ce ne spune VIX-ul despre momentul de față
• De ce cumpără instituționalii când retailul vinde
• 10 criterii pentru a alege companii solide în perioade volatile
• Cum aplici grila: câte criterii contează cu adevărat
• Întrebări frecvente

Ce ne spune VIX-ul despre momentul de față

VIX (Volatility Index) este cunoscut drept „indicele fricii” al piețelor financiare. El măsoară volatilitatea așteptată a indicelui S&P 500 în următoarele 30 de zile — cu cât e mai mare, cu atât panica e mai ridicată. Valori peste 30-35 indică teamă extremă pe piețe.

Conform analizei lui Bogdan Basarman, VIX se apropie de 35 de puncte — un nivel care, din punct de vedere istoric, a marcat momente foarte bune pentru cumpărare. Mai mult decât atât, suntem la nivelul a două deviații standard față de media închiderii de la lansarea VIX, ceea ce înseamnă că ne aflăm într-un teritoriu statistic extrem, rar întâlnit.

Asta nu înseamnă că piețele nu pot scădea în continuare pe termen scurt. Înseamnă că, privind în urmă, de fiecare dată când VIX a atins sau depășit această zonă, investitorii care au cumpărat au ieșit câștigători pe termen mediu și lung. Citește și ce spun datele când apare panică pe bursă: vindem sau cumpărăm?

De ce cumpără instituționalii când retailul vinde

Există un grafic relevant în lumea investițiilor: smart money versus dumb money. Acest grafic arată comportamentul diferit al investitorilor instituționali față de investitorii de retail în perioadele de stres al piețelor.

Concluzia e simplă și repetitivă: în perioadele de panică, instituționalii — fondurile mari, băncile de investiții, hedge fund-urile — cumpără acțiuni agresiv. Retailul, în schimb, vinde pe panică, de obicei aproape de minime. Exact în aceste momente are loc transferul de avere: de la cei care se panichează și vând pe pierdere, către cei care înțeleg jocul și cumpără.

Bogdan Basarman subliniază un principiu fundamental: banii se fac la cumpărare, nu la vânzare. Prețul la care intri într-o poziție îți determină în mare parte randamentul viitor. Însă atenție — nu orice acțiune care a scăzut reprezintă o oportunitate. Unele sunt capcane. De aceea, selecția companiilor după criterii clare este esențială. Citește și de ce instituționalii se încarcă de acțiuni și ce înseamnă asta pentru tine.

10 criterii pentru a alege companii solide în perioade volatile

Criteriul 1 — Free Cash Flow pozitiv

Free cash flow (flux de numerar liber) reprezintă banii care rămân la dispoziția companiei după ce și-a acoperit toate cheltuielile operaționale și investițiile de capital. Este un indicator mai relevant decât profitul net, deoarece nu poate fi „cosmetizat” contabil la fel de ușor.

Bogdan Basarman preferă companiile cu free cash flow pozitiv, cu accent special pe operating cash flow — fluxul de numerar generat strict din activitatea curentă a companiei. Dacă după ce vinde produse și servicii și plătește toate costurile, companiei îi rămân efectiv bani în conturi, aceasta este o dovadă solidă de sănătate financiară.

Criteriul 2 — Datorii mici sau zero

Un raport datorie versus capital propriu (debt-to-equity) peste 1 este un semnal de alarmă. Înseamnă că datoriile companiei depășesc capitalul propriu, ceea ce o face vulnerabilă în perioadele de creditare restrictivă.

Companiile supraîndatorate pot fi forțate să refinanțeze în condiții proaste sau să vândă active atunci când accesul la finanțare se înrăutățește. Vrem companii care se pot descurca în orice mediu economic — inclusiv în recesiune sau dobânzi ridicate.

Criteriul 3 — Compania vinde necesități, nu dorințe

Distincția este esențială: companiile care vând produse sau servicii de care lumea are nevoie sunt mult mai rezistente în recesiune față de cele care vând produse pe care oamenii și le doresc, dar de care se pot lipsi.

Exemplul lui Bogdan Basarman este sugestiv: companiile de securitate cibernetică versus companiile de gadgeturi scumpe. Indiferent de conjunctura economică, guvernele și corporațiile nu pot tăia bugetele de cybersecurity — mai ales în era inteligenței artificiale, când atacurile informatice sunt în creștere constantă. Nimeni nu își poate asuma riscul de a fi vulnerabil.

Criteriul 4 — Clienții nu pleacă ușor (switching costs mari)

Switching costs (costurile de schimbare a furnizorului) reprezintă barierele — financiare, operaționale sau psihologice — care fac dificilă sau costisitoare renunțarea la un produs sau serviciu.

Bogdan descrie două tipuri de situații: companiile care au creat un ecosistem integrat în viața consumatorului (platformă unde îți încasezi salariul, faci investiții, iei împrumuturi, monitorizezi cheltuielile) și companiile profund integrate în infrastructura altora — cum ar fi Salesforce, unde migrarea unui business mare la alt furnizor implică costuri uriașe. Un alt exemplu: Netflix — Bogdan spune că ar prefera să reducă vacanțele și zborurile, dar nu ar renunța la abonamentul Netflix.

Criteriul 5 — Marje de profit mari

Marja de profit brută și marja de profit netă mari indică un avantaj competitiv real. Înseamnă că o companie poate rămâne profitabilă chiar dacă vânzările scad temporar, pentru că structura sa de costuri permite absorbția șocurilor.

Exemplul clasic: Nvidia, ale cărei marje de profit sunt semnificativ superioare față de restul jucătorilor din segmentul de hardware. Această diferență reflectă puterea de prețuri și poziția dominantă pe o nișă greu de replicat.

Criteriul 6 — CEO-ul își cumpără propriile acțiuni

Când executivii unei companii cumpără acțiuni din propriul buzunar, este unul dintre cele mai puternice semnale de încredere în viitorul afacerii. Nimeni nu cunoaște mai bine compania decât cei din interior.

Bogdan Basarman menționează că a analizat recent companii unde managementul cumpără activ — ServiceNow și SoFi — și că aceste achiziții din partea insiderilor s-au accelerat semnificativ în ultimele săptămâni. Citește și ce semnalează achizițiile insiderilor și ce companii cumpără acum.

Criteriul 7 — Compania a mai trecut prin perioade dificile

Istoricul contează. O companie care a supraviețuit și s-a consolidat după bula dot-com, după criza financiară din 2008 și după pandemia COVID-19 a demonstrat că modelul său de business este rezistent la șocuri majore.

Mai mult decât atât, cele mai puternice companii nu doar supraviețuiesc crizelor — ele profită de ele: cumpără concurenți slăbiți, atrag talente, inovează când alții stagnează și revin mult mai puternice decât înainte.

Criteriul 8 — Venituri recurente

Un model de business bazat pe subscripții sau licențe oferă predictibilitate și stabilitate. Aceste companii știu dinainte câți bani vor încasa, ceea ce le permite să planifice investițiile și să reziste mai ușor în perioade de volatilitate.

Un metric important: RPO (Remaining Performance Obligations — Obligații de Performanță Rămase) și Current RPO. Aceste cifre, publicate în raportările financiare, arată suma contractată pe care compania urmează să o încaseze în următoarele 12 luni și în anii următori. Cu cât RPO este mai mare și mai predictibil, cu atât vizibilitatea asupra veniturilor viitoare este mai bună.

Criteriul 9 — Evaluarea față de media istorică

Nu doar calitatea companiei contează — contează și prețul la care o cumperi. O companie excelentă cumpărată la o evaluare exagerată poate genera randamente slabe. Invers, o companie excelentă cumpărată la o evaluare redusă față de media sa istorică oferă un „margin of safety” considerabil.

Exemplul: Microsoft se tranzacționa la minimul ultimelor 3-4 ani din punct de vedere al evaluării. Este un nivel de unde, istoric, a ricoșat de fiecare dată. Când o companie care continuă să-și crească vânzările și profiturile se tranzacționează mai ieftin din cauza panicii generalizate — aceea este oportunitatea reală.

Criteriul 10 — Diversificarea surselor de venit

O companie cu multiple surse de venit din industrii diferite este mai rezistentă la șocuri sectoriale. Dacă un segment încetinește, celelalte pot compensa.

Exemplul oferit este Amazon: lider pe cloud (AWS), prezent în advertising, e-commerce, și în continuă extindere în noi domenii. Cipurile proprii Amazon — Trainium — au performanțe remarcabile, iar compania a semnat un contract cu OpenAI pentru utilizarea acestora. Diversificarea nu este doar o protecție — este și un motor de creștere.

Cum aplici grila: câte criterii contează cu adevărat

Bogdan Basarman este realist: nu vei găsi companii care să bifeze toate cele 10 criterii simultan. Cadrul de analiză funcționează astfel:

• 7-8 criterii îndeplinite → compania are toate șansele să performeze excelent pe termen mediu și lung. Merită analizată serios ca oportunitate de investiție.
• 1-2-3 criterii îndeplinite → Bogdan ar evita aceste companii. Riscul este disproporționat față de potențialul de câștig, mai ales în perioadele de volatilitate.

Aceste 10 criterii funcționează ca un filtru de calitate. Ele nu îți spun când să cumperi sau cât să aloci, dar îți spun în ce să nu investești — ceea ce în sine are o valoare imensă. Evitarea capcanelor este la fel de importantă ca identificarea oportunităților reale.

Bogdan Basarman a aplicat această grilă în materialul pentru membrii comunității NextInvest.ro, unde a construit un portofoliu de la zero cu 10 companii selectate pe baza acestor criterii, incluzând o simulare a alocării cu ponderi.

Întrebări frecvente

Ce este VIX și de ce contează că se apropie de 35?

VIX este „indicele fricii” al piețelor — măsoară volatilitatea așteptată a S&P 500 în următoarele 30 de zile. Când VIX depășește 35, istoric a marcat momente excelente de cumpărare pentru investitorii cu orizont mediu și lung.

De ce cumpără instituționalii când retailul vinde pe panică?

Instituționalii — fondurile mari, hedge fund-urile — acționează pe baza analizelor fundamentale și a orizonturilor lungi de timp. Ei știu că perioadele de panică creează prețuri disproporționat de mici față de valoarea reală a companiilor, ceea ce generează oportunități de cumpărare. Retailul vinde din frică, instituționalii cumpără din strategie.

Ce este free cash flow și de ce e mai important decât profitul net?

Free cash flow reprezintă banii efectiv rămași în companie după toate cheltuielile și investițiile. Spre deosebire de profitul net, care poate fi influențat de ajustări contabile, free cash flow-ul reflectă realitatea financiară a companiei. Bogdan Basarman urmărește în special operating cash flow — fluxul din activitatea curentă.

Ce este RPO și cum ajută la evaluarea unei companii?

RPO (Remaining Performance Obligations) reprezintă suma contractată pe care o companie urmează să o încaseze în viitor. Current RPO acoperă următoarele 12 luni. Este un metric publicat de companiile cu venituri recurente (subscripții, licențe) și oferă vizibilitate solidă asupra veniturilor viitoare.

Câte criterii trebuie să îndeplinească o companie pentru a fi o investiție bună?

Conform analizei Bogdan Basarman, companiile care îndeplinesc 7-8 din cele 10 criterii au șanse mari să performeze excelent. Companiile care bifează doar 1-3 criterii sunt de evitat — riscul este disproporționat față de potențialul de câștig.

De ce sunt companiile de cyber security mai rezistente în recesiune?

Securitatea cibernetică este o cheltuială obligatorie pentru guverne și companii, nu una discreționară. În era inteligenței artificiale, atacurile informatice sunt în continuă creștere, iar niciun director financiar nu-și poate permite să reducă bugetul de securitate și să rămână vulnerabil.

De ce contează că CEO-ul cumpără acțiuni din propria companie?

Când un CEO investește bani personali în acțiunile companiei sale, transmite un semnal puternic că are încredere în viitorul afacerii. Nimeni nu cunoaște mai bine perspectivele reale ale companiei decât managementul. Achizițiile insiderilor pot fi urmărite public în raportările SEC.

Cât costă accesul la comunitatea NextInvest.ro?

Pachetul Start NextInvest.ro este disponibil la 29 $ pe lună, cu cod de reducere activ. Membrii primesc zilnic un video cu analiza lui Bogdan Basarman — ce urmărește, ce cumpără, ce vinde — plus acces la comunitate și analize. Detalii pe www.nextinvest.ro/pachete.

Disclaimer
Acest articol are scop educativ și informativ. Nu constituie recomandare de investiții. Orice decizie de investiție implică riscuri și trebuie luată în funcție de situația ta financiară personală. Consultă un consilier financiar autorizat înainte de a lua decizii de investiție.
Articol publicat pe NextInvest.ro — educație financiară pentru investitorii români.